Indicatoare și marcaje rutiere - prevăzute de

Regulamentul de aplicare a Codului rutier (anexa 2 la Hotărârea

de Guvern nr. 1391/2006).

INDICATOARE RUTIERE, DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE

LUMINOASĂ, MIJLOACE DE SEMNALIZARE, MARCAJE RUTIERE

ȘI SEMNALE DE DIRIJARE A CIRCULAȚIEI

utilizate pentru reglementarea circulației rutiere, în conformitate cu Anexa 2 la Regulamentul de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice.
Instalarea indicatoarelor pe drumurile publice (extras din Regulamentul circulației rutiere) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia. Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată. Pentru a fi vizibile şi pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea şi a evidenţia semnificaţia unor indicatoare acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent retroreflectorizantă cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoţite, după caz, de dispozitive luminoase. Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale. Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional „Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”. Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu se instaleze un panou adiţional „Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”. În situaţia când lungimea sectorului periculos depăşeşte 1000 m, sub indicator se montează panoul adiţional „Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul”. Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului „Ieşire din localitate”, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel. Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricţie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleaşi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea fondul alb este înlocuit cu fondul galben.
Marcajele aplicate pe drumurile publice (extras din Regulamentul circulației rutiere) Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificaţia. Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă. Marcajele nu trebuie incomodeze în nici un fel desfăşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu trebuie fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă şi pot fi însoţite de butoni cu elemente retroreflectorizante. Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale, care pot fi: 1. de separare a sensurilor de circulaţie; 2. de separare a benzilor pe acelaşi sens; b) de delimitare a părţii carosabile; c) transversale, care pot fi: 1. de oprire; 2. de cedare a trecerii; 3. de traversare pentru pietoni; 4. de traversare pentru biciclişti; d) diverse, care pot fi : 1. de ghidare; 2. pentru spaţii interzise ; 3. pentru interzicerea staţionării ; 4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre; 5. pentru locuri de parcare; 6. săgeţi sau inscripţii; e) laterale aplicate pe : 1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin); 2. parapete ; 3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului ; 4. borduri. Administratorul drumului public este obligat aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea părţii carosabile. Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia. Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea. Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, semnifică faptul banda este rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule. Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru. Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu şi se foloseşte în următoarele situaţii: a) marcajul cu linie discontinuă simplă: 1. pentru separarea sensurilor de circulaţie, pe drumurile cu două benzi şi circulaţie în ambele sensuri; 2. pentru separarea benzilor de circulaţie pe acelaşi sens, pe drumurile cu cel puţin două benzi pe sens; 3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă. În localităţi acest marcaj nu este obligatoriu; 4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulaţie; 5. pentru marcaje de ghidare în intersecţii; b) marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitive luminoase. Linia continuă se foloseşte în următoarele situaţii : a) linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulaţie, a benzilor de acelaşi sens la apropierea de intersecţii şi în zone periculoase; b) linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum şi la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situaţii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliţiei rutiere. În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Pe drumurile cu circulaţie în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanţa cuprinsă între indicatoarele de avertizare „Copii”, aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă. Marcajele de delimitare a părţii carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părţii carosabile în sensul de mers, cu excepţia autostrăzilor şi a drumurilor expres, unde marcajul se aplică şi pe partea stângă, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulaţie. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă. Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie o urmeze în traversare unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare. Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza: a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părţii carosabile spre exteriorul platformei drumului; b) printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile. Marcajele prin săgeţi sunt folosite pentru: a) selectarea pe benzi ; b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părţii carosabile); c) repliere, numai în afara localităţilor pe drumuri cu o bandă pe sens şi dublu sens de circulaţie. Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului „Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul „Oprire” se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia „STOP”. Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie. Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje. Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti. În scopul sporirii impactului vizual asupra participanţilor la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscripţii, simboluri şi figuri. Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe drumuri naţionale deschise traficului internaţional (E), la extremităţile părţii carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieşirea de pe partea carosabilă. Marcajele, cum sunt: săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare. Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul „BUS” sau „TAXI” poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre. Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei. Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule. Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi şi de alte culori.
Semnalele poliţiştilor şi ale altor persoane care dirijează circulaţia (extras din Regulamentul circulației rutiere) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii: a) braţul ridicat vertical semnifică „atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare; b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică „oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, „oprire” pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate; c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent- reflectorizant, semnifică „oprire” pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat; d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei; e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni. Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul avanseze, depăşească, treacă prin faţa ori prin spatele său, îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii traverseze drumul ori se oprească. La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul. Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la semnalele date de: a) poliţiştii de frontieră; b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării; c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel; d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice; e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ; f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada. Persoanele prevăzute la alin.(1) lit.a) – d) pot efectua şi următoarele semnale: a) balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei; b) rotirea vioaie a braţului, care semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grăbirea traversării drumului de către pietoni; Persoanele prevăzute la art. 88 alin. (1) şi art. 89 alin. (1) lit. a)- e), care dirijează circulaţia trebuie fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.
C A T E G O R I I de indicatoare rutiere, dispozitive și mijloace de semnalizare, marcaje rutiere și semnale de dirijare a circulației pe drumurile publice A. INDICATOARE DE AVERTIZARE ;…………..………….…….…..…….…vezi categoria>> B. INDICATOARE DE REGLEMENTARE :………………………….…..….vezi categoria>> 1. Indicatoare de prioritate; 2. Indicatoare de interzicere sau restricţie; 3. Indicatoare de obligare; C. INDICATOARE DE ORIENTARE ȘI INFORMARE :………..…...vezi categoria>> 1. Indicatoare de orientare; 2. Indicatoare de informare; 3. Indicatoare de informare turistică; D. PANOURI ADIȚIONALE ;……………………………..…………….…………….vezi categoria>> INDICATOARE KILOMETRICE ȘI HECTOMETRICE ;…………...vezi categoria>> DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE LUMINOSĂ ;…….……..………vezi categoria>> 1. Semafoare pentru dirijarea circulației; 2. Semnale luminoase la trecerile la nivel cu calea ferată; 3. Dispozitive luminoase pentru dirijarea circulației pe benzi; MIJLOACE DE SEMNALIZARE A LUCRĂRILOR ;…………..…….…vezi categoria>> 1. Indicatoare rutiere temporare; 2. Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor; 3. Mijloace temporare pentru semnalizarea lucrărilor în zona drumului public; MARCAJE RUTIERE ;…………………………………………….…………….…….…vezi categoria>> A. Marcaje rutiere longitudinale; B. Marcaje rutiere transversale; C. Marcaje rutiere diverse; D. Marcaje rutiere laterale; SEMNALELE POLIȚISTULUI ;…………………………………….…….…..……vezi categoria>> Semnalele polițistului; Semnalele polițistului de pe motocicleta de poliție; Semnalele polițistului din autovehiculul de poliție; Mesaje variabile transmise cu dispozitive luminoase instalate pe autovehiculele de poliție; Semn distinctiv pentru conducătorii de autovehicule cu vechimea în conducere mai mică de un an;